Despre prepelite

Forum adresat crescatorilor, pasionatilor si viitorilor crescatori de prepelite.

Ultimele subiecte

» Vand oua de prepelita si carne de prepelita
Mar Mai 06, 2014 12:28 am Scris de Mihai

» mesaj de bun venit
Mar Mai 06, 2014 12:24 am Scris de Mihai

» Craciun fericit
Vin Ian 18, 2013 11:23 am Scris de Sorina

» Deplumator
Vin Ian 18, 2013 11:21 am Scris de Sorina

» forum refacut
Mar Noi 20, 2012 12:53 pm Scris de Admin

» forum refacut
Mar Noi 20, 2012 12:52 pm Scris de Admin

» forum refacut
Mar Noi 20, 2012 12:45 pm Scris de Admin

» casa de paie
Lun Oct 22, 2012 12:11 pm Scris de sorin.surcel

» Cine? Cati? De unde suntem?
Dum Oct 21, 2012 4:18 am Scris de sorin.surcel

Noiembrie 2017

LunMarMierJoiVinSamDum
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   

Calendar Calendar

Flux RSS


Yahoo! 
MSN 
AOL 
Netvibes 
Bloglines 

Cuvinte-cheie


    Importanta vitaminelor

    Distribuiţi
    avatar
    Admin
    Admin

    Mesaje : 76
    Puncte : 146
    Reputatie : 1
    Data de inscriere : 27/05/2012
    Varsta : 24
    Localizare : Romania

    Importanta vitaminelor

    Mesaj  Admin la data de Mar Iun 12, 2012 11:47 pm

    Proteinele asigura necesarul de aminoacizi, necesari cresterii tesuturilor si productiei de oua. Necesarul de proteie al prepelitelor, este influentat de continutul de energie metabolizabila si celelalte ingrediente folosite in dieta.
    Studii recente arata ca un nivel de 24% proteine, este necesar in hrana starter a prepelitelor, procent care poate fi redus la 20%, din a treia saptamana de viata.
    Proteina este cel mai scump nutrient inglobat in hrana prepelitelor si trebuie sa fie de buna calitate. Calitatea proteinelor este data de compozitia aminoacizilor din hrana si de digestibilitatea acestora de-a lungul tractului digestiv.
    Aminoacizii sunt considerati caramizile din care sunt construite proteinele. Sunt in total 19 aminoacizi, necesari prepelitelor, din care 13 sunt considerati esentiali, deoarece ei nu pot fi produsi de organismul prepelitei si ca atare trebuie asigurati prin hrana, iar 6 sunt considerat neesentiali, deoarece pot fi sintetizati de organism si trebuie doar suplimentai prin hrana. Cei treisprezece aminoacizi esentiali sunt : arginina, cistina, histidina, isoleucocina, leucina, lisina, methionina, phenilalanina, threonina, thriptofan, tirosina si valina. Hrana administrata difera calitativ si cantitativ in ce priveste compozitia amnoacizilor.Hrana prepelitelor consta in principal din compusi vegetali.
    Principalele plante utilizate sunt : porumbul, soia, sorgul, orezul, orzul si taratele de grau. Metionina si lisina sunt in general la nivele scazute in aceste componente vegetale. Proteinele de origine animala, ca faina de peste, faina de carne si de oase, etc. sunt surse bune de aminoacizi esentiali, dar sunt si generatori de boli (vezi boala vacii nebune) si de aceea au fost interzisi din alimentatia pasarilor !


    Vitaminele se pot clasifica in: vitamine solubile in grasimi (A, D, E si K ) si vitamine solubile in apa ( Complexul de vitamine B ). Majoritatea vitaminelor sunt destul de stabile, dar unele dintre ele se deterioreaza rapid in contact cu aerul, caldura sau razele soarelui. Pentru prepelitele crescute in captivitate, aportul de vitamine, este total dependent de prezenta lor in hrana administrata, in proportia corecta, suplinirea acestora pe cale naturala fiind exclusa. Necesarul de vitamine si cantitatile necesare sunt :
    Vitamina A.
    Principalul rol al vitaminei A, este in asigurarea unei cresteri adecvate si a unei rezistente sporite a pasarilor la imbolnavire. Vitamina A este esentiala pentru o vedere normala, productia de oua si reproductie. Prepelitele ouatoare care primesc insuficienta vitamona A, produc mai putine oua si ouale produse adesea nu eclozeaza. Pentru o buna productie de oua si o buna fertilitate, un nivel de 2500 UI vitamina A/Kg de hrana este recomandat. Pentru o mai buna eclozare si supravietuire a puilor proaspat iesiti din ou se recomanda, chiar 3200 UI vitamina A/Kg hrana. Adevarata vitamina A, exista doar in regnul animal. Poate fi format prin sinteza in organismul pasarii, din precursorul sau carotenul, care este prezent in vegetalele verzi, sau in porumbul galben. Datorita expunerii prelungite la aer in timpul stocarii porumbului, in special in conditii de frig sau caldura, continutul in vitamina A, va scadea. In aceste conditiii, adaugarea de vitamina A stabilizata, este recomandata in hrana pasarilor. O suplimentare cu 4000 UI vitamina A/Kg hrana, este recomandata, pentru un optim in crestere, productie si reproductie.
    Vitamina D.

    Vitamina D are cateva forme, dar D2 si D3 sunt cele mai importante. Vitamina D3, este utilizata de pasari, oameni si patrupede, in timp ce D2 este importanta doar pentru oameni si patrupede. Acestea fiind zise, vitamina D3, este esentiala pentru prepelite. Rolul ei este de a asigura absorbtia calciului si phosphorului, in tractul intestinal si in depozitarea calciului in coaja oului.
    S-a observant, ca o privare de vitamina D3, nu a afectat greutatea corporala a masculilor sau femelelor prepelitelor japoneze, insa productia de oua a scazut de la 74%, la 20%.
    Vitamina D este asociata cu razele solare, reze care stimuleaza producerea de vitamina D in pielea pasarilor. Din pacate, prepelitele ouatoare sunt private de lumina soarelui, deci producerea de vitamina D,pe cale naturala este exclusa. In mod normal, vitamina D este suplimentata pe cale artificiala, pentru a atinge nivelul cerut, in functie de destinatia pasarilor.
    Vitamina E.
    Deficienta vitaminei E, cauzeaza aparitia unei boli de nutritive a sistemului nervos, la gaini cunoscuta ca `boala gainii nebune` ( encefalomalacia ). Este de asemenea esentiala in hranirea lotului reproducator, pentru o buna aclozare a oualor incubate. Encefalomalacia survine atunci cand dieta contine grasimi nesaturate, care sunt susceptibile de rancezire. Exista cativa compusi antioxidanti, inafara de vitamina E, care se adauga pentru a prevenii rancezirea grasimilor.
    Deficienta vitaminei E in dieta care contine proteina din soia si amidon, nu va afecta greutatea pasarilor, consumul de hrana, sau productia de oua, a prepelitelor japoneze. Totusi cauzeaza sterilitale la masculi, care au suferit de deficienta vitaminei E, mai mult de 2 saptamani. Fertilitatea si eclozabilitatea oualor scade drastic, dupa ce pasarile au fost hranite cu o dieta conventionala, continand soia si amidon, dar deficienta in vitamina E, timp de 20 de saptamani. Nu s-au observat semne de encephalomalacie sau distrofii musculare, la prepelitele hranite cu hrana deficitara in vitamina E, timp de 35 de saptamani. Toate cerealele si salatele sunt surse naturale bune de vitamina E. Este disponibila si vitamina E sintetica, care este adaugata de obicei in hrana puilor starter si a prepelitelor de reproductie.
    Vitamina K.
    Vitamina K este un element esential in sinteza de prothrombin, un compus chimic necesar in coagularea sangelui. Deficienta poate duce la ruperea vaselor sanguine, cauzand sangerari excesive. Vitamina K este prezenta intoate cerealele, in special in faina de lucerna. Necesarul la prepelite este redus, iar un aport de 2 u.i./kg este suficient, in conditii normale. Vitamina K sintetica, solubila in apa, este disponibila in farmacii.
    B complex.
    Complexul de vitamine B, este bine distribuit in toate cerealele, iar deficientele in nutritive, sunt improbail sa apara. Principala functie a vitaminelor B, este sa ajute prepelitele sa atinga greutatea corporala optima.
    Tiamina ( Vitamina B1 ).
    Tiamina ( vitamina B1 ), este necesara in metabolismul carbohidratilor.La puii de curca s-au semnalat simptome clasice de polineurita, daca parintii reproducatori, hraniti cu hrana saraca in B1. Puii au raspuns pozitiv la injectiile cu tiamina. Reproducatorii de prepelita, s-ar parea ca necesita un nivel ceva mai ridicat de B1, decat pasarile de curte.
    Riboflavina ( vitamina B2 )

    Riboflavina ( vitamina B2). Un minim de 8 mg riboflavin/ kg de hrana este necesar, in absenta vitaminei B12 si C. Insa prezenta acestora, reduce necesarul la 4 mg/kg. Simptomele clasice ale lipsei vitaminei B12, sunt cresterea inceata, mortalitate crescuta, mers impiedicat si o postura cunoscuta ca `paralizia degetelor strambe` la prepelite. Penajul este absent dupa doua saptamani de carenta in vitamina B2 .A fost studiata si carenta vitaminei B2 la reproducatori si dezvoltarea embrionara, studiu care a relevat o mortalitate crescuta a embrionilor.
    Acidul nicotidic.
    Acidul Nicotnic. Park si Marquardt (1082), au experimentat hranirea pentru 4 saptamani a unui lot de prepelite adulte, cu hrana lipsita de acid nicotinic si au constatat o usoara scadere in greutate a pasarilor, dar nici un fel de alte simptome. Totusi varsta pasarilor, determina severitatea simptomelor lipsei de acid nicotinic. Astfel, o scadere importanta in greutate, lipirea ochilor, reducerea activitati si atrofierea muschilor pectoral, au fost semnalate in urma deficientei la pui. Un nivel de 40mG/Kg hrana, pare a fi sufficient pentru o crestere sanatoasa a puilor.
    Acidul pantotenic.
    Acidul pantotenic. Un nivel de 7.5 mG pantotenat de calciu/Kg hrana, este necesar pentru prevenirea mortalitatii si o crestere normal a puilor de prepelite, dar 10-30 mG, este necesar pentru o crestere optima a penajului. Reproducatorii au nevoie de o suplimentare cu 15 mG /Kg hrana, pentru o fertilitate si eclozare optima. Deficienta provoaca mortalitate crescuta, in ultima perioada de incubatie, embrioni hemoragici si picioare strambe.
    Colina.
    Colina. Prepelitele in crestere, necesita nivele crescute de colina, pentru a sustine o crestere maxima, o greutate maxima a oualor, productie si eclozabilitate optime. Prepelitele ouatoare necesita un nivel sporit de colina, acesta fiind de 3100mG/Kg hrana.
    Acidul folic.

    Acid folic. Deficienta acidului folic la prpelitele in crestere, are ca effect o slaba acoperire cu pene, mortalitate crescuta, slabirea picioarelor si paralizie cervical. Simptomele sunt similar cu cele observate la puii de curca. La prepelite se observa si simptome usoare de anemie si sindromul degetelor strambe. Necesarul de acid folic, la prepelitele in crestere, este de 0.3 – 0.36 mG/Kg hrana.
    Biotina.
    Biotina. La prepelite este necesar un supliment de biotina, pentru a se atinge greutatea corporala corespunzatoare si pentru a marii productia de oua.
    Vitamina B12 ( Cobalamina ).
    Vitamina B12. (Cobalamina). Vitamina B12 este necesara, pentru dezvoltarea normala a globulelor rosii din sange. O cantitate suficienta in hrana , de vitamina B12, este importanta si pentru o buna eclozabilitate a oualor. Cantitati substantiale de vitamine B se gasesc in toate ingredientele hranei, in schimb vitamina B12 se gaseste doar in hrana de origine animala.

      Acum este: Lun Noi 20, 2017 3:00 pm